miercuri, 3 august 2011

Fabrica de opt hectare

Văzînd în preajma satului Bardar plantații mari de viță-de-vie, bine îngrijite, fabricantul de origine germană Miller, ajutat de inginerul Fișman, aduse de peste Carpați, din Transilvania, utilaj pentru axtragerea spirtului din poamă. Construi o mica întreprindere, la care angajă vreo duzină de oameni în frunte cu un administrator. Și în anul 1929 ei puse în vînzare primii decalitri de spirt.
                În 1940 sovieticii au naționalizat fabrica de distilare și producere a spirtului, iar la retragere, în 1944, au pîngărit-o ca ”să nu cada averea în mîinile inamicului”. Totuși, peste un an, devenită proprietatea statului român, fabrica din Bardar, administrata de Sergiu Chendru, a fost pusă în funcțiune. Pe atunci purta denumirea ”Podgorie”, producea zilnic circa 40 dal.
                După reocuparea Basarabiei de Armata Roșie in 1944, fabrica de spirt din Bardar a fost trecută în componența fabricii de vin din centrul raional Kotovsk( azi Hîncești ). Ultima era asigurată cu materie primă de la punctele de vin din 23 de sate. În acea perioadă suprafețele de vii roditoare depășeau în raion 4000 de hectare.
                Cu timpul fabrica din Bardar se înzestră cu utilaj mai productiv, angajă noi specialiști și muncitori, apoi se separă de Hîncești, păstrînd în componența sa doar punctele de colectare a poamei din Bardar, Manoilești, Văsieni și Ulmu. Cantitatea crescu vertiginos; dacă în 1947 fusese colectate și prelucrate 649 tone de poamă, apoi n 1955 cifra depăși 3600 tone. În 1971întreprinderea capătă statutul ”Fabrică experimentală de vinuri din Bardar”. Apoi a  fost întemeiat un laborator științific modern, condus de tehnologul D.M.Vîsocianski.
                La prosperarea combinatului vinicol din Bardar au pus vîrtos umărul foștii directori Mihail Anfimkin(1951 – 1964), Larisa Diacova (1964 – 1987), Boris Duca (1987 – 1998), Ștefan Odagiu(1998 – 2001), actualul director Ion Plugaru.
                În noiembrie 1994 fabrica vinicolă din Bardar se reorganizează în societate pe acțiuni, privatizată de către furnizorii de materie prima (50% gratuit), colectivului fabricii i-au revenit fara concurs 7%, acțiunile statului constituiau 43%, puse ulterior în vănzare. Astfel, SA ”Vinăria – Bardar” se transformase în întreprindereindustrială privată cu 4558 de acționari. La începutul anului 1998 pachetul de control trecu la investitori străini și întreprinderea își luă un nou avînt.
                ”Vinăria – Bardar” S.A. acupă un loc deosebit în ramura vinicolă a R.Moldova, avînd o gamă d produse: vinuri seci, demiseci, demidulci, de desert și tari ( tip Porto, Madeira ), calvados, brandy și divin (cognac). În rezultat divinul ”Cezar”  ( vîrsta 5 ani ) și brandy ”Botna” sunt considerate etalon printre băuturile alcoolice din categoriile respective. Divinul ”Marshal” (vîrsta 7 ani) espe primul divin de marcă și este atrăgător prin gustul său plin și un buchet armonio în care se îmbină aroma florilor viței de vie, căldura soarelui și a lemnului de stejar secular.
                De o calitate deosebită sunt vinurile albe seci de calitate superioară mature ”Aligote”, ”Pinot”, ”Riesleng” și ”Sauvignion”, iar vinul cu denumirea de ”Aligote de Bardar”  a fost înalt menționat la concursul mondial de vinuri din Paris – ”Vinalies Internationales”, organizat de către Uniunea Oenologilor din Franța. În ultimii ani ”Vinăria – Bardar” s-a învrednicit cu 27 de medalii, inclusiv: de aur – 7, de argint – 15, de bronz – 5.
                ”Vinăria – Bardar”, situată între podgoriile bogate în vii, are o perspectivă de viitor. În prezent ocupa o suprafață de opt hectare, dotată cu tehnologie moderna și cadre de înaltă calificare. Producția ei a ieșit cu demnitate pe piața internațională.










Foto: © Plugaru Tudor

"Unul dintre marii maeștri ai lumii"

Neîntrecutul maestru al naiului Vasile Iovu s-a născut în satul Bardar, raionul Ialoveni, pe 24 iulie 1950. La institut a studiat în clasa de flaut a profesorului Filip Evtodienco. În anii 1970-1971 și din 1972 până în prezent este solist-instrumentist în Orchestra de muzică populara „Folclor” a Radiodifuziunii Naționale, iar astăzi - a Filarmonicii Nationale „S. Lunchevici” din Chișinău.
În 1973 a deschis clasă de nai la Institutul de Arte „G. Musicescu”, creând o adevarată „academie a naiului”, educând o întreagă pleiadă de tineri interpreți. În 2007, profesorul universitar Vasile Iovu a editat volumul „Metoda de nai”. Din 1992 este fondator și conducător al Ansamblului instrumental „Vasile Iovu”.
Este laureat al mai multor concursuri naționale și internaționale. In 2000 a devenit laureat al Premiului Național și tot în acest an a fost distins cu Ordinul Republicii.
„Dragostea, afecțiunea mea pentru Vasile Iovu nu poate fi descrisă în cuvinte. El a demonstrat că e un om fidel, cu o coloană vertebrală dreaptă, cu niște principii de viată extraordinar de frumoase și este din punct de vedere al caracterului, al sensibilității sufletului său un om desăvârșit. L-am apreciat și-l apreciez ca pe un mare profesionist. La ora actuală, cred că este unul dintre cei mai mari naisti de pe planetă, care exprimă patimă și pasiunea pentru muzica și naiul românesc. E un gest nobil pe care-l apreciez la justa-i valoare”, constata, într-un eseu, regele naiului, Gheorghe Zamfir.









marți, 2 august 2011

Laureata concursului "Mărul de Aur"

Angela Gonța, născută la 16 august 1978 in satul Bardar, a absolvit Facultatea de jurnalism și științe ale comunicării a Univesității de Stat din Molova și de acum opt ani e reporter-prezentatoare la PRO-TV Chișinău. Prezența ei e așteptată zilnic de telespectatori în programele informative de la orele 20:00. Chiar de la începuturi ea face parte din această echipă de telejurnaliști onești, competenți și combativi. “Este locul, spune ea, unde îți poți face meseria liber, este locul unde zi de zi trăiești emoții și senzații tari.”Angela a fost angajată în urma unui concurs despre care aflase întîmplător dintr-un anunț lipit la Facultatea de jurnalism unde-și făcea studiile. Cu timpul și-a făcut popularitate prin emisiunile obiective și bătăioase prezentate telespectatorilor, prin erudiția și vocabularul expresiv. Cîtiva ani la rînd Angela Gonța a fost declarată jurnalistul anului. La concursul republican de creație ea s-a bucurat de premiul “Marul de Aur”. Ea aduce zilnic pe ecranele albastre informația operativă, echilibrată și necesară maselor largi de telespectatori. Cu un vădit interes o privesc și o admiră telespectatorii de la baștină.


Foto: www.protv.md

luni, 1 august 2011

Împăratul lalelelor

               El a putut să-și facă o celebră carieră științifică, dar a părăsit cercetările de laborator și a revenit la baștină să crească flori, patima lui din copilărie. Vasile Luchița, după ce i s-a înmînat la școala medie din Bardar atestatul de maturitate, a făcut doi ani studii la facultatea de electrofizica a Politehnicii din Chișinău, apoi trei ani a vărsat sudori la Institutul inginero-fiziochimiști din Moscova, pe care îl absolvește cu note excelente în anul olimpic 1980. A fost repartizat la Academia de Științe a Moldovei, unde 3 ani făcu cercetări profunde într-un laborator al Institutului de Fizică Aplicată. Dar perspectiva de savant nu-l încînta, se întoarce in sat, la Bardar, și vreo 5 ani a lucrat electrician simplu alături de tatăl sau – Gheorge Luchița.
                Prin 1987 lua cu fratele său Nicolae o livadă tînără în arendă într-o fundătură pitorească de pe lîngă Pădurea Zînei. Îngrijeau pomii cu multă dragoste, iar acestea li se închinau până la pământ cu crengi doldora de roadă. De-a lungul drumului, ce ducea spre ferma de porcine, sădise flori, că trecătorii se opreau in loc frapați:”Ce minune! Pe unde calcă feciorii electricianului Gheorge Luchița înflorește glia”.
                Mai apoi frații Vasile si Nicolae Luchița printre primii 42 de țărani au depus cereri să iasă din kolhoz. Li s-au dar parcele mici, risipite pe toate dealurile. Ei le-au schimbat, și-au adunat cotele împreună, creând în văgăuna de sub pădure un sector consolidat. Au cumpărat cîteva cote, lărgindu-și moșiile. Le-au închis de jur împrejur cu un gard din sîrmă, au săpat doua iazuri pentru acumularea apei, au făcut lucrări de drenaj, au modernizat rețeaua de irigație.  Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși.
-Am adus din Olanda și de la Grădina botanică peste o suta de specii de lalele, de cele mai neobișnuite configurații și culori, dar am selectat si cultivat vreo 15 specii, povestește Vasile. Vreau să-mi fac aici sub pădure o fermă agricolă de toata frumusețea.
                Din zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi.
             -Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație capilară pe o suprafață de trei ori mai mică?!
                Vasile calculează fiecare pas, fiecare mișcare. Și-a făcut o bogată biblioteca specializată. Cei doi copii ai săi, Gheorge și Maria, și-au luat un avânt încântător, vrednic de admirație. El își face doctorantura în California (SUA), ea e studenta în anul V la Paris.
                Frații Vasile și Nicolae Luchița au case frumoase în sat, trăiesc alături, fără gard între ei, ca și la ferma de sub pădure. Dar în ambele curți predomină covîrșitor florile.  




Foto: ©Plugaru Tudor

duminică, 31 iulie 2011

Menajeria de la Bardar

            Situată la doi kilometri de vatra satului, ferma de struţi din Bardar este una din cele mai mari din republică. Igor Boljicov, stăpânul acestei ferme, ne-a povestit că creşte struţi africani de 15 ani. În prezent numărul acestor păsări exotice se ridică la circa 100. Ca să menţină căldura în interiorul incăperilor unde sunt adăpostiţi struţii, fermierul a închis sistemul de ventilaţie, iar pe parcursul zilei păsările sunt scoase afară, unde aleargă ca să se încălzească.
            Ferma de struţi de la Bardar prezintă interes deosebit pentru turiştii moldoveni, dar şi pentru cei din afară. Aici turiştii pot admira cai sălbatici, ponei, păuni, fazani, lebede negre, răţuşte şi şoimi. 
Anul trecut, pe data de 18 aprilie, la fermă, o căpriţă a dat naştere la doi ieduţi de mărimea unor pisoi. Ieduţii şi mama lor fac parte din cea mai mică specie de capre din lume, care la naştere nu ating o greutate mai mare de un kilogram. Stăpânul fermei a achiziţionat aceste capre plătind o mie de euro pentru o pereche. În această iarnă, o preocupare a celor de la fermă au fost purceluşii aduşi pe lume de o scroafă Neagră Vietnameză, care a fost nevoită să rabde gerul de afară.
            În timpul apropiat, Igor Boljicov vrea sa aducă la Bardar şi un soi de minivăcuţe. El spune că există destui moldoveni care vor să aibă pe langă casă animale exotice. Intrarea pe teritoriul fermei de struţi de la Bardar costa 10 lei de persoană, iar pentru copii taxa este de 5 lei. Zi de zi această fermă este vizitată de o mulţime de copiii din Chişinău şi din alte părţi ale ţării, iar pe timp de vară, aici vin copii şi din România şi Rusia.



Foto: ©Plugaru Tudor

Carte de vizită

Bardar, sat enorm cu înfățișare de agro-orășel, așezat între dealuri pitorești îmbrăcate în vii, livezi și păduri de o frumusețe copleșitoare, la 23 km vest de capitala țării, pe automagistrala Chișinău-Hîncesti, de unde drumul național se ramifică în trei direcții – spre vama Leușeni, orașele Cahul și Comrat. Piscurile din jurul satului dau peisajului un aspect submontan. La Mori are înalțimea de 277 m, Chiriecii se ridică spre Pojăreni la altitudinea de peste 280 m, coama dealului Dolugeni (277 m) desparte satul Bardar de Ruseștii Noi. De pe piscul  Chirieci se vede conturat în zare Chișinăul. La poarta satului licărește argintul  apei curgătoare Botna, care răcorește lunca pe o distanță de 152 km, de la cetatea de pământ Horodca din codrii seculari pîna la fluviul Nistru, mai sus de Mănăstirea Chițcani.
                Rădăcinile acestui cuib uman coboară în straturile istoriei la o adîncime de 5500 ani. El a fost atestat în scris la 6 martie 1443, cu 14 ani mai înainte ca voievodul Ștefan cel Mare să fie urcat la tronul tării.
                În prezent satul Bardar din raionul Ialoveni întrunește 1923 de familii cu o populatie de 5020 de oameni. Fondul locativ – 110 mii metri pătrați. Moșia se aștern pe o suprafață de 2657 ha, dintre care 412 ha sunt plantate cu vii și 106 ha cu livezi, agenți economici – circa 60. SRL”Bardar-Agro”și “AȚ-ZIM”gestioneaza, respectiv 489 și 216 ha. În ramura agriculturii sunt antrenați alți 45 de antreprenori. Sectorul industrial și comercial e prezentat de Întreprinderea mixta “Vinăria-Bardar”SA cu o mare fabrică de vin, SA”Romalina”, Întreprinderea de deservire tehnica(ÎDT)SA, SRL “Valir-Com”, “Zlobiu-Tărîm”, “Railean-Plus”,”Larisa Plugaru”, întreprinderile individuale “Ceconi-Luchița”(cu 4 unități comerciale), “Sicom”,”Eco-Cosmetic”, “Ion Sava”, “Tonu Aurelia” s.a. Satul dispune de 2 mori și 2 brutării, 31 de magazine și baruri, o piața comercială, 2 stații de alimentare cu combustibil(“Lukoil-Moldova și “Petrom”). Populația beneficiază de oficiul poștal și o centrală telefonicș pentru 1200 de abonați, activează Asociația de economii și împrumut “Bardar”.
Covorul architectural al localității este împodobit de 2 biserici, Casa de cultura, Liceul Teoretic  “Aurel David”,grădinița de copii “Licurici”, Centrul de sănătate, 3 biblioteci, un muzeu, 2 monumente ale gloriei militare, un stadion, un parc. Predomină peste toate blocul  administrativ cu 3 etaje. 230 de fîntini si un sistem centralizat asigură populația cu apă potabilă. Drumurile locale depasesc 33 de km. E în deplină desfășurare construcția rețelei de gazificare, pîna astăzi sunt gazificate circa 1000 de gospodării.
                Satul Bardar și-a facut faima in lume prin personae celebre, cu minte luminoasă – doi codreni au fost deputați in Sfatul Țării, doi Eroi s-au învrednicit de Steluța de Aur, unul e cavaler la Ordinul Republicii; teologul Dionisie Erhan a urcat la rangul clerical de episcop. Sute de bărdăreni au îmbrațișat profesiile de pedagogi, medici, ingineri, agronomi, economist, juriști, agricultori cu mîini de aur.
Bardarul e o comunitate umana cu oameni gospodăroși, întelepți și ospitalieri, care țin la obiceiurile strămoșești și privesc cu mîndrie în viitor.



Foto: ©Plugaru Tudor
www.maps.google.com